Traieste!!

Te-am vazut de multe ori trecand pe langa mine, dar de fiecare data pana sa incerc sa te prind, dispareai si o data cu tine furai si clipa.
Cateodata vorbeam cu cineva, ma uitam in alta parte, ma prosteam, dormeam, eram beat sau doar nu eram atent.

Iar cand imi dadeam seama ca ai fugit iar de langa mine, vroiam sa revin la acea clipa sau la acel loc, poate poate voi mai putea trai o data acel moment ce eu l-am ratat, cand tu te-ai miscat ca o umbra blanda prin spatele meu, lasand doar parfumul tau in urma…dar nu reuseam niciodata sa te aduc inapoi, ci doar realizam cu nostalgie ca am mai pierdut o sansa.

Intr-o zi inceputa ca oricare alta totusi, ma gaseam pe plaja chiar inainte sa apuna soarele in ocean…cu un cer pastelat fantastic de razele reflectate atat in apa cat si in nori….si atunci te-am vazut pentru prima data la fata, mai clar ca niciodata.

Alergai in jurul meu fara nici o grija, cu zambetul mare cat un curcubeu pe buze, asteptand parca sa intind mana sa te prind. Si ma strigai. Doamne ce glas de zeita aveai…”hai si prinde-ma, sunt aici. Am fost mereu!”

Atunci am stiut mai bine ca nici o alta data ce am de facut…m-am trezit dintr-un somn, foarte adanc parca si am stiu cum sa ma prind de tine, sa nu iti mai dau drumul in veci. Si te-am prins. Uff prin cate am trecut de atunci. M-ai dus pe culmile fericirii si in Taramul Zambetului, de unde nu m-ai mai lasat sa plec.

Mi-ai aratat ca pentru a te putea simti pe deplin, trebuie sa imi dau ochelarii ignorantei jos ca sa pot vedea ce ai tu de oferit. Asa ca vad totul cu ochii limpezi acum si tu nu mi te mai ascunzi in umbre, ci mi te arati asa cum esti…frumoasa….complicata…dura…blanda…dar fericita.

Nu iti mai dau drumul…ma tin de tine cu mainile, dintii si speranta. Vreau sa imi arati tot ce ai, tot ce stii si ce nu stii…vreau sa ramai mereu langa mine si nu mai treci niciodata nevazuta.

Cei care te vad cu adevarat te numesc mereu altfel; fiecare are alt nume pentru tine si tu ai alta infatisare pentru fiecare dintre ei…unii te numesc familie, altii traire, trecut, viitor sau prezent…eu? Eu te numesc Viata si iti spun si acum, ca in fiecare dimineata…te iubesc!!

Carpe diem.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s